Moare generatia noastra

untitled

Am crescut crezand ca sirul normal al vietii trebuie sa fie asa: mai intai ne mor bunicii, apoi parintii, apoi noi…

Constat cu durere ca generatia noastra a inceput sa moara. Anul trecut o fosta colega a pierdut lupta cu o boala marsava. Azi, un idol al copilariei, a cedat in fata cirozei hepatice.

Nu are cum sa nu ti se faca sufletul cat un purice si stomacul ghem la aflarea unor astfel de vesti.

Abracadabra si implicit Mica mi-au marcat copilaria. Multora dintre noi ne-a marcat-o. Acela era divertisment de calitate pentru copii nu rahaturile care ruleaza acum la TV.

E dureros sa afli ca un om genial care pana la 31 de ani ajunsese sa aiba 2 doctorate (nu la spagarii nostri ci la facultati de renume), sa fie lector universitar, sa cunoasca 6 limbi straine, sa fie specialist IT la una dintre cele mai bine cotate companii din lume, se stinge intr-un mod atat de crud.

Iar asta este rezultatul lumii in care traim. Al capitalizarii, al democratiei. Daca vrem sa supravietuim trebuie sa luptam. Insa in lupta asta pentru supravietuire uitam sa traim.

Uitam sa ne oprim o clipa si sa respiram adanc. Sa ne odihnim. Sa ne ascultam corpul care din pacate nu-i de otel.

Daca asta este pretul succesului atunci nu-mi doresc succesul, nu i-l doresc nimanui…

Advertisements
This entry was posted in Ina's tangled mind. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s